Concert OFF – câteva zile la Paris

This slideshow requires JavaScript.

Sorin Lerescu în Lexikon Neue Music 2016 Stuttgart

Sorin Lerescu în Lexikon Neue Music 2016 Stuttgart, Germania (p. 494)

Lexikon Neue Musik
Author: Jörn Peter Hiekel; Christian Utz
Publisher: Stuttgart : J.B. Metzler, 2016.
Edition/Format: eBook: Document: GermanView all editions and formats

Die Neue Musik seit 1945. Das Lexikon zeigt, jenseits von ästhetischen Wertungen, den großen Facettenreichtum der Neuen Musik. In einem breit aufgefächerten lexikalischen Teil werden die Verästelungen der neueren und neuesten Musikgeschichte umfassend erläutert: mit Sachartikeln u.a. zu Theorie, Formen und Gattungen, Instrumenten und Ensembles, Regionen, Medien, Interpretation und Aufführung. Darüber hinaus stellen namhafte Autoren in neun Essays die musikgeschichtlichen Zusammenhänge dar und reflektieren Grundfragen der Neuen Musik. Der Horizont des Bandes reicht einerseits über den europäischen Kontext, andererseits auch über den der musikalischen Avantgarde deutlich hinaus.

Articol pentru revista Music Horizons – Sofia

Velislav Zaimov, Mihaela Vosganian, Sorin Lerescu

ON COMPOSITION IN SOFIA
(for “Music Horizons” magazine, Sofia, Bulgaria)

A new edition (3rd edition) of the International Workshop for Students of Composition – organized annually by the Department of Composition of the National Academy of Music “Prof. Pantcho Vladigerov” in Sofia – took place this year between April 11-13. I was glad to meet my Bulgarian colleagues and friends in Sofia: composer and professor Krassimir Taskov, head of the Composition Department of the National Academy of Music “Prof. Pantcho Vladigerov”, composer and professor Velislav Zaimov, former President of the Union of Bulgarian Composers and the Bulgarian Section of the International Society for Contemporary Music (ISCM), composer and pianist Atanas Atanassov, pianist Galina Apostolova and other Bulgarian composers, teachers and performers from neighboring Bulgaria.

Structured in four events: three concerts and a round table, the music meeting in Sofia had as protagonists both students from the Faculty of Interpretation of the Academy of Music and well-known Bulgarian performers.

Dedicated, in fact, to the students from the composition, the international workshop in Sofia included in its concert programs chamber works from: Italy, Romania, Brazil and the host country, Bulgaria.

I noticed in the concert on Thursday, April 11th, with the works of the composition professors at the Sofia Academy of Music, the value of each piece.
I listened to pieces composed by: Andrey Diamandiev – Sonata per Violino e Pianoforte (first audition), Krassimir Taskov – Balatta per Viola/Violino e Pianoforte, Atanas Atanassov – “De profundis” per Organo, at the organ: the composer (first performance), Velislav Zaimov – Quartetto per Violino, Viola, Violoncello ed Organo (first performance) and Quartetto per Violino, Viola, Violoncello ed Organo by Vassil Kazandhiev, also in the first performance.

I appreciated the performers in this concert: Alexander Al. Ilchev (violin), Alexander Lialios (piano), Elena Ganova (viola/violin), Galina Apostolova (piano), Atanas Atanassov (organ), Milena Valeva (violin), Vladislav Andonov (viola), Magdalena Dalcheva (violoncello), Stefan Dalchev (organ).

The following day (Friday, April 12), there was a Round Table on the topic: “Teaching composition in the 21st century” – the same topic as in previous editions – in which we listened to the works of composition professors invited to Sofia: Sonia Bo from Conservatory of Music “Giuseppe Verdi”, Milan, Giuseppe Colardo from the same Conservatory in Milan, Mario Gagliani from the Conservatory of Music “Francesco Morlacchi” in Perugia, Mihaela Vosganian from the National University of Music Bucharest and Sorin Lerescu from the Spiru Haret University in Bucharest. At this Round Table also participated our hosts: composers Krassimir Taskov and Velislav Zaimov, musicologists, students, master students interested in aesthetic orientations and stylistic directions in the field of contemporary musical phenomenon.

We discussed, in this context, the aesthetic evolutions in contemporary music, ways of sound construction, models of interpretation of musical discourse. Such meetings between composers, musicologists, and those interested in what is happening today in music are beneficial, I believe. Through such meetings – as in Sofia – there is an intense dialogue between musicians from different countries, also effecting the way in which compositional and interpretative evolutions in the area of contemporary artistic expression are understood.

The concert on Friday evening was devoted to the presentation of the works composed by the students-composers from major musical university centres: Milan, Perugia, Bucharest, Sofia and Curitiba (capital of Parana State, Brazil).

In the program: Lorenzo Polipo (Italy) – Sator for flute, clarinet/clarinet bass, piano, cello, violin, Theodoros Popa (Romania) – Cvintima for bassoon and marimba, Simone Cernuschi (Italy) – Trio for two violins and cello, Fabrizio Volpi (Italy) – Dusk for clarinet, violin and cello, Fernando Berwig (Brazil) – Pater Noster for String Quartet, Bogdan Tudorancea (Romania) – String Quartet No. 1 (first performance) and Pietro Brenna (Italy) – Quintetto for flute, oboe, clarinet, bassoon, horn.

Performers, students at the National Academy of Music in Sofia, presented to the audience, in the elegant concert hall, with organ, of the Academy, chamber works, some at the first performance: Damian Apostolov (flute), Pavel Vaklinoff (clarinet/clarinet bass) Svetlin Hristov (piano), Boris Kossovski (violin), Vassil Varbanov (violoncello), Syana Keremedchieva (oboe), Kiril Lalov (bassoon), Dorotea Dimitrova (marimba), Teodor Dobrev (violin), Neda Kovacheva (violin), Radoslab Nenchev (violoncello), Ioana Latrovaliev (violin), Stilian Dermendzhiev (violin), Ioana Tsaneva (viola), Momchil Pandev (violoncello), Filip Filipov (violin), Kiril Minchev (violin), Iliana Ilieva (viola), Teodor Dimitrov (horn).

The last concert at the International Workshop of Composition in Sofia took place on Saturday, April 13th, at the Academy of Music, and included pieces composed by young Bulgarian composers, students, master students or PhD students: Svetlin Hristov – Sonata for piano, Mihaela Koteva – Sonatina for vibraphone and piano, Teofil Stoev – Allegro for trombone and piano, Peter Dimov – Voice Triptic on lyrics by Damian Damianov, Elissaveta Bagriana, Blaga Dimitrova, Lin Tin (Chinese student at Sofia Academy of Music) – “Quingdao Impression” for soprano saxophone, piano, violin and cello and Pavel Vaklinoff – “… regards impossibles…” for string quintet.

Words of appreciation and for Saturday performers: Margarita Ilieva (piano), Zdravka Atanasova (vibraphone), Svetlin Hristov (piano), Nadezhda McCune (soprano), David McCune (bass), Peter Dimov (piano), Syu Nin (soprano saxophone), Yan Si (piano), Boris Kossovski (violin), Vu Yuemey (violoncello), Bozhidar Rahnev (violin), Stilian Dermendzhiev (violin), Krista Petkova (viola), Radoslav Nenchev (violoncello), Atanas Petkov (double bass).

It was a real pleasure for me and, I am convinced for the other guests, to enjoy the extremely pleasant atmosphere and the hospitality of our Bulgarian colleagues.
I also appreciate how the professors of composition and students in the prestigious National Music Academy in Sofia understand to promote both their national values as well as other musical cultures.

Sorin Lerescu
composer,
Prof. at Spiru Haret University
Bucharest, Romania
Bucharest, April 26, 2019

Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi 2019 – Cvartetul de coarde Gaudeamus (Braşov)

Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi 2019, Bucureşti, Ediţia a XXIX-a
Duminică, 26 mai, Aula UCMR, ora 17.00

Cvartetul de coarde Gaudeamus (Braşov)
Lucia Neagoe (vioara I), Raluca Irimia (vioara a II-a), Leona Varvarichi (violă), Ştefan Neagoe (violoncel)
Lucrări de Liviu Marinescu, Cornel Ţăranu, Ulpiu Vlad, Corneliu Dan Georgescu, Sorin Lerescu

Conferinţǎ Sorin Lerescu în Festivalul MERIDIAN 2018 – un articol de Constantin Secarǎ

ACTUALITATEA MUZICALĂ,  Nr. 12 , Decembrie 2018, p. 13-14
Festivalul MERIDIAN

Sorin Lerescu,
„Modele de construcţie sonoră – paliere de semnificaţie”

Joi, 8 noiembrie 2018, de la ora 14, Sala Studio a Universităţii Spiru Haret din Bucureşti a găzduit conferinţa cu titlul „Modele de construcţie sonoră – paliere de semnificaţie”, susţinută de compozitorul Sorin Lerescu. Conferenţiarul a pornit de la afirmaţia că, în compoziţie, există diferite modalităţi de construcţie sonoră, fie pornind de la modele consacrate în alte epoci ale istoriei muzicii, fie încercând a se găsi drumuri şi traiectorii noi, în privinţa relaţionării ideilor estetice în corpusuri sonore originale. Este, a afirmat Sorin Lerescu, un drum dificil, din care provocările nu lipsesc. Modelele de construcţie sonoră care s-au impus în istoria muzicii devin, a mai susţinut compozitorul, puncte de reper pentru noi alcătuiri formale, prin intermediul unor unităţi semantice diverse, aflate, bineînţeles, în slujba unor opusuri în care ar trebui să primeze valoarea de semnificaţie şi de expresie artistică.

În continuare, Sorin Lerescu a punctat succint asupra complexităţii ofertei muzicale actuale, de la discursuri sonore voit neconvenţionale, uneori cu intenţii vădite de a şoca, până la reconsiderări şi reinterpretări cu accente epigonice şi, nu în ultimul rând, la producţii deseori facile, care fac concesii comercialului. Aşadar, o largă paletă de propuneri şi abordări stilistice, într-o epocă în care cu greu se mai pot identifica noi structuri sonore iar imperativul noilor producţii compoziţionale se axează în sfera reinterpretărilor, recompunerilor şi reinventărilor. În fond, ceea ce se întâmplă în prezent, prin căutări, deseori extreme, reiterează, după cum a menţionat Sorin Lerescu, o antinomie dintre avangardă şi tradiţionalism care nu este de dată recentă, ci exprimă acea „tensiune oscilantă” care este proprie perioadelor de apariţie şi de asimilare a inovaţiilor.

Punctul central de interes l-a constituit, însă, privirea retrospectivă pe care Sorin Lerescu a oferit-o celor prezenţi, cu raportare la modele de construcţie sonoră din propria sa creaţie. În acest context, domnia-sa a prezentat trei lucrări (Eikona, pentru 7 instrumentişti, op. 34, 1993; Modalis IV, pentru flaut şi ansamblu de flaute, op. 80, 2017; Simfonia V, „a viselor”, op. 71, 2012), dintr-o listă mai amplă de lucrări pe care autorul le consideră definitorii pentru creaţia sa.

Prezentând Eikona, compozitorul a subliniat maniera în care şi-a propus un model de generare al traiectoriei sonore generale, care este marcată de antinomia dintre un anume tip de melodie continuă, transformată gradual, şi discontinuitatea unor figuri sonore pregnante, cu rol dramatic, vizualizant. Prezentarea teoretică a opusului a fost urmată de un fragment video, o înregistrare care datează din concertul susţinut de Ansamblul „Traiect”, condus de Sorin Lerescu, în cadrul Festivalului Internaţional „George Enescu”, ediţia din anul 2003.

A urmat prezentarea piesei Modalis IV, în care autorul a continuat să exploreze o zonă de expresie prin intermedierea căreia limbajul modal se încadrează într-un tip de construcţie muzicală marcat de ideea motorică, în contrast cu suprafeţele sonore aparent statice. Lucrarea, dedicată flautistului Ion Bogdan Ştefănescu şi ansamblului de flaute coordonat de el, „Flaut Power”, este concepută într-un limbaj modal, cu sintaxe diferite (monodie, omofonie, polifonie, eterofonie, texturi) şi cu o articulare structurală care alternează şi combină diverse momente improvizatorice, formule repetitive, moduri de atac şi efecte timbrale. Rezultă un discurs sonor complex şi variat, care evidenţiază în final ideea unui excurs unificator, ca o raportare perpetuă dintre unu şi multiplu, concept care a fost teoretizat şi experimentat anterior, în muzica românească, de Ştefan Niculescu. Audiţia, însoţită de urmărirea partiturii, proiectată pe ecranul sălii de conferinţă, a determinat o mai bună înţelegere a acestui opus, care a fost răsplătit cu Premiul UCMR pentru creaţie simfonică pe anul 2017.

Sorin Lerescu şi-a încheiat expunerea sa prin prezentarea Simfoniei V, „a viselor”, care datează din anul 2012, un opus prin care autorul şi-a continuat experimentările sale estetice în zona restructurărilor de limbaj, în funcţie de modelele de construcţie sonoră pe care le-a avut în vedere în lucrările sale anterioare, camerale şi simfonice. Astfel, el continuă să evidenţieze raportările sonore dintre continuitate, fragmentare şi disoluţie a materialului melodic şi structurilor polifone sau omofone existente. Contrastul şi antinomia constituie un factor de motricitate care potenţează şi accelerează mecanismele de dezvoltare şi transformare a microstructurilor sonore în suprafeţe timbrale, numite de autor „prismatice”, cu valoare de semnificaţie intrinsecă. Subtitlul „a viselor” constituie analogia cu „lumile paralele” ale psihicului uman, pendulând perpetuu între realitatea senzorialităţii şi iluzia afectivităţii. Sub acest aspect, prin cele trei părţi ale simfoniei (Vis, Ireal, Lumina) Sorin Lerescu a intenţionat evidenţierea contrastului dintre un anumit tip de melodie continuă şi structuri ritmice complementare, dintre lumină şi întuneric, oniric şi real, toate prin mijloacele puse la dispoziţie de un aparat simfonic de mari dimensiuni, care oferă posibilităţi timbrale şi expresive generoase.

Concluziile conferinţei susţinute de Sorin Lerescu au gravitat în jurul prevalenţei dintre formă şi conţinut în articularea oricărui opus contemporan; o dilemă deloc nouă, dar care suscită permanente şi nesfârşite dezbateri, în orice epocă. Apoi, s-a deschis din nou discuţia asupra raportului dintre intenţiile compozitorilor şi capacitatea publicului contemporan de a le recepta şi a le însuşi – o problemă care-i preocupă de mulţi ani, deopotrivă, pe compozitori, muzicologi şi pe critici. Cum ar trebui atras publicul din tânăra generaţie spre sălile de concert şi spre muzica nouă? Sorin Lerescu a mărturisit că nu există o „formulă magică” pentru aceasta şi, mai ales, că autorii nu trebuie să facă rabat de la crezurile şi concepţiile lor estetice, să nu alunece pe panta concesiilor pentru accesibilitate sau, şi mai rău, a comercialului. În cele din urmă, distinsul conferenţiar şi-a exprimat optimismul în privinţa evoluţiei artei muzicale şi a reiterat concepţia sa privind rolul important al expresivităţii, ca factor determinant în receptarea cu interes a operelor muzicale contemporane.

Constantin SECARĂ

Sursa:

http://www.ucmr.org.ro/Texte/AM-2018-12.pdf